sâmbătă, 10 septembrie 2016

Wu Wei Calea Zeilor- Nu am puteri supranaturale eu fac din subconstient puterea mea


Nu am intentie eu fac din ocazie intentia mea.

.Bruce Lee: "E usor sa inveti pe cineva sa fie indemanatic, dar e greu sa-l inveti sa aiba atitudinea corecta de Wu Wei, care poate fi numita "arta luptei fara lupta.".

"Cunoaste-ti inamicul si cunoaste-te pe tine insuti si in o suta de batalii nu vei fi niciodata in pericol. Totusi sa castigi 100 de batalii din 100 nu este cel mai mare lucru. Sa-ti invingi inamicul fara lupta, iata adevarata arta."(Gichin Funakoshi) 

Cei care au auzit de celebrul spadasin Musashi cel mai mare spadasin al Japoniei,au auzit de asemenea cat de abil si versatil putea fi intr-o lupta.Odata se spune car fi fost inconjurat de mai multe trupe langa zidurile unui castel.Evident ca parea sa nu aiba nicio soarta de izbanda,singurul lucru accesibil lui in acel moment fiind capitularea.Dar acest lucru nu ii statea in fire acestui samurai,care culmea spre sfidarea nobilmii provenea mai mult de la tara.Insa cu toate acestea dovedea calitati supraomenesti,demne de un semizeu.Cum era de asteptat firii lui,acesta a intrat intr-o lupta pe viata si pe moarte cu trupele de samurai trimise de seniorul acelui district. Om dupa om,samurai dupa samurai era secerat sub taisul sabiei lui MUSASHI,si toate acestea in pofida faptului ca au fost trimisi cei mai buni luptatori.Cu timpul s-a lasat si seara,un bun aliat pentru MUSASHI.Musashi a iesit cu bine din aceasta lupta si s-a facut nevazut, lasand in urma un morman de cadavre.Capetenia trupelor s-a intors umilit la castel.Cand seniorul a intrebat capatenia cum de a fost posibil acest lucru, acesta i-a raspuns ca nu intelege.Pur si simplu aveau senzatia ca se lupta cu un uragan,care ii matura.Ba mai mult pe tot timpul luptei a tot incercat sa-i identifice stilul de lupta pentru a-l putea contracara foarte usor.Insa isi dadea seama ca Musashi practic nu avea un stil de lupta,de aici si greutatea de a-l invinge.

Musashi practia Starea de Wu Wei,nu s-a indentificat cu un stil anume,uneori poate se indentifica cu toate IN ACELASI TIMP.cert este ca el isi pastra mereu mintea libera.
Starea de Wu Wei poate fi corelata si cu naturaletea.Odata intr-un interviu Bruce Lee a fost intrebat de un reporter in ce consta stilul lui care se numea Jet kune do.Bruce Lee i-a raspuns ca deriva din aptitudinea de a reactiona intr-o maniera naturala in fata unei adversitati sau provocari,fara sa fi nevoit sa sti un stil anume.Reporterul a zis ca nu intelege.In acel moment Bruce Lee ii arunca portofelul pe care reporterul il prinde instinctiv.Atunci Bruce Lee a zambit,si i-a spus.Ti-a trebuit un stil anume pentru a prinde portofelul ?



Cand mintea iti este linistita tot Universul ti se preada; spune un dicton taoist.

Insa acest concept poate fi extins mult fata de cea noi numim o lupta efectiv fizica,deoarece viata ne ofera o serie intreaga de provocari,aceste lupte noi le ducem in interiorul nostru, cu dusmani invizibili.

Dar cine sunt dusmanii nostri invizibili.Acestia sunt emotiile adeseori distructive si mai ales convingerile noastre care ne limiteaza viata.In fata acestor lupte interioare nu de putine ori pierdem,rezultanta fiind o viata plina de griji si stresuri,o viata epuizanta care ne dreneaza de energie si seva vietii.

Ce e de facut in astfel de situatii ? 


Sa invatam sa ne relaxam.iIar cand vorbim despre RELAXARE ADEVARATA,intram intr-un concept cu mult mai amplu de ceea stiam noi a fi asa numita realaxare.Pur si simplu relaxarea poate fi corelata cu abandonarea in fata divinului.Cand il lasi pe Dumnezeu sa actioneze in locul tau,il lasi pe el sa dea bataliile.Acest lucru nu este facil la prima vedere,fiindca necesita cum era scris si la inceputul textului o anumita atitudine.Sa fi precum apa ar spune Bruce Lee.Un maestru Zen,ar spune sa fi bine inradacinat in HARA.


Noi occidentali fiind mult diferiti de asiatici,fiind orientati cu precadere catre competitii adeseori chiar cu noi insine, am intelege putin mai greu aceste concepte,si atunci as simplifica cumva spunand ca ar fi vorba de o anumita detasare in orice gen de actiune.''Singura mare victorie este să renunti la tendinta de a lupta care apartine ego-ului " Imaginati-va Mintea superioara sau Supraconstiinta care sta deasupra muntilor si vede totul,incercand sa dea cateva sfaturi pertinente mintii inferioare sau egoului.Aceasta nu de putine ori ii spune,ia-o pe acolo,ocoleste pe aici,pfuiii,iarasi ai cazut.Adeseori noi cadem fiindca nefiind obisnuiti sa ascultam Supraconstiinta,vrand sa facem totul de unii singuri (atributele intrutotul ale egoului care crede ca le stie pe toate)  de aceea mai mereu noi  cadem.

Stiinta Wu Wei cu asta se ocupa,cu starea de a invata sa te abandonezi mintii superioare Supraconstiinta,care nicidecum nu vrea sa ne abata de la directivele noastre,ci dimpotriva vrea sa ne asiste in a ni le indeplini in mod sublim atunci cand e cazul,iar alteori vrea sa ne opreasca din indeplinirea unui obiectiv,cand acesta poate sa ne stagneze evolutiv.

Iata mai jos doua povestiri menite sa creeze o stare analogica de intelegere cat de cat a starii de Wu Wei.

Se povesteşte ca demult in China, era un copac atit de batrin incit nimeni nu mai ştia de cind e acolo. Un vrăjitor l-a tăiat si a făcut din lemnul lui o harpa minunata. Artişti vestiţi au venit sa cinte la instrumentul despre care se aflase peste tari si mari. Dar oricit s-au străduit n-au reuşit sa scoată din el decit nişte sunete neplăcute auzului. Pina la urma, harpa frumoasa dar nefolositoare a ajuns in tezaurul împăratului Chinei, unde a zăcut multa vreme. După mulţi ani, intr-o zi veni tinarul Pay-Ia si ceru permisiuneasa-i fie îngăduit sa cinte la vestita harpa. I se acorda privilegiul si sub mingiierea degetelor sale instrumentul se trezi si scoase sunete nemaiauzit de frumoase, care semănau cu amintirile batrinului copac: schimbarea anotimpurilor si naturii, renaşterea continua, cintecele pasărilor sau lupta fiarelor sălbatice, ploaia care cade sau liniştea zăpezii, bucuriile si necazurile tuturor celor care trecusera pe sub umbra lui si multe altele. Ascultătorii emoţionaţi ii întrebara pe Pay-Ia cum a reuşit sa domesticească harpa. Pay-la le răspunse ca in loc sa forţeze instrumentul sa cinte melodiile sale, a lăsat harpa sa-si aleagă tema si urmarind-o, el s-a asimilat cu harpa.

Conceptul taoist referitor la aceasta povestire ar suna cam asa;

Nu am principii,eu fac din adaptabilitate la toate lucrurile principiile mele

Se spune ca un vestit maestru in arta luptei cu sabia se hotari intr-o zi sa pună la încercare trei dintre cei mai buni elevi, pentru a alege dintre ei urmaşul sau la conducerea scolii. Pentru asta aranja o perna deasupra uşii din camera in care se afla, astfel ca nu putea fi văzuta de afara, si-i chema pe rind pe elevi.Primul elev deschise uşa si simţind ca se intimpla ceva, sari înapoi, tăind din zbor perna in doua cu o lovitura rapida de sabie. Desigur, o dovada de mare indeminare ; dar batrinul maestru fu nemulţumit. O noua perna a fost aşezata deasupra uşii. Al doilea elev se apropie de uşa si simţi ca ceva nu este in regula. Studie uşa, descoperi perna - si nu intra in camera ; dovedi ca era atent; dar maestrul tot nu era mulţumit.
Al treilea elev sosi in fata uşii si simţi si el ca ceva nu este in regula. Studie uşa si descoperi perna apoi deschise uşa cu mare grija astfel ca perna sa nu cada,intra in camera, închise uşa la loc cu grija, si-1 intreba apoi pe maestru ce doreşte. Batrinul se declara in final mulţumit. Nimic nu fusese schimbat, dar ceea ce trebuia făcut se făcuse.

Impreuna putem invata aceasta aptitudine si atitudine in acelasi timp,prin exercitii de relaxare,sau concentrare relaxata,si nu putin lucru prin eliberareea de emotii care ne pot tine blocati pe calea noastra.

Calea de Wu Wei poate sa creeze o multitudine de beneficii in implinirea noastra pe multe planuri.


In calitate de Instructor Yoga si parapsiholog va pot sta la dispozitie cu o serie de practici pe care impreuna le putem cultiva pentru a obtine aceasta stare de Wu Wei,principalele tehnici bazandu-se pe invatarea relaxarii si ancorarea in starea de HARA.

Vezi si:https://exploratorulconstiintei.blogspot.ro/2016/06/vanitatea-este-singurul-obstacol-in.html


Consultant hipnotist-(Membru al asociatiei americane de hipnoza NGH)


Reabilitolog psiho-informational (certificat in practicile si terapiile psiho-informationale de catre ACADEMY OF COSMOHUMANISM INTERNATIONAL AND EUROPEAN INFORMATIZATION ACADEMY)

jurnalist 

Instructor Yoga


In vederea formarii unor grupe pentru activarea potentialitatilor  creierului, armonizarea vietii sexuale in cuplu, amplificarea fortei personale si karismei, combinat cu asane yoga. Curs saptamanal, o sedinta pe saptamana, va rog sa-mi scrieti tudor.cornel.iosub@gmail.com

joi, 8 septembrie 2016

Atentia divizata-


Stai pe pat sau pe scaun si priveste un obiect mic din jurul tau pentru un minut sau doua.

Apoi inchide ochii si gandeste-te la acel obiect ca si cum l-ai vedea cu ochii deschisi. Nu fa altceva in afara de a te gandi la acel obiect ca si cum l-ai vedea prin pleoape, care ar deveni transparente. Fa asta timp de 1 minut.
Deschide iar ochii si priveste obiectul real timp de un minut.
Inchide iarasi ochii si priveste in mintea ta obiectul ca mai inainte, timp de 30 de secunde pana la un minut.
Acum muta atentia ta pe jumatate pe obiectul din mintea ta si pe jumatate pe respiratia ta. Tine atentia divizata timp de un minut.
Apoi deschide iar ochii si priveste obiectul 30 de secunde.
Inchide ochii si activeaza cele doua atentii. Una pe obiectul din mintea ta si alta pe respiratie. Timp de unul pana la doua minute.
Deschide acum ochii si priveste obiectul in timp ce o jumatate din atentia ta tine-o asupra respiratie tale. Timp de 3-5 minute
.
Pasul 8 este cel mai important, ceilalti sunt numai pasi ajutatori, sa te “incalzeasca” pentru cel final. Repeta aceasta tehnica timp de o saptamana. Apoi o sa vezi rezultate. O sa incepi sa iti controlezi mult mai usor orice emotii si orice ganduri. Activand cele doua tipuri de atentie, o sa incepi sa te cunosti mult mai bine pe tine. 

Cum se intampla asta? In timp ce ai o emotie, tu uiti de tine si traiesti acea emotie. Uiti ca tu esti cel care a creat acea emotie sau acel gand. Te “pierzi” in interiorul acelei situatii. Aceasta tehnica te ajuta sa iti traiesti tu viata, nu sa te traiasca ea pe tine, fara sa ai control asupra emotiilor si gandurilor tale. 

Un simplu experiment de divizare a atentiei si jocul emotiilor si al gandurilor o sa iti arate ca existi in spatele acelor ganduri si emotii. 

Multa lume imi spune ca vrea sa se cunoasca mai bine. Cea mai buna cunoastere nu provine din cartile de psihologie citite, ci din aceste experiente. 

Am multi prieteni care citesc aceste articole si care au practicat sau practica inca forme de concentrare a atentiei. Eu practic aceste metode de ani de zile si nu pot sa spun ca m-am plictisit cu tot ceea ce am aflat despre cum functionam ca oameni. Aceasta metoda provine din experienta de mii de ani de traditie a samanilor si a celor care practica forme de meditatie. 

Aplicam acum metodele lor pentru ca inainte de a atinge stari superioare de constiinta, stari spirituale, tot aceste metode sunt cele care ne ajuta sa rezolvam stari emotionale mai… pamantene. 

Aceasta tehnica m-a ajutat pe mine sa scap de trac. Mi-am dat seama nu numai logic si rational ca eu sunt cel care stapaneste emotiile si gandurile. Dupa aceea, nu a fost decat un simplu pas ca sa dispara acest trac. Pur si simplu, intelegeam ca e o simpla emotie care a aparut si o sa dispara exact cum a aparut. 

Am inceput sa tin prezentari. Inainte de prezentari faceam tot timpul aceasta metoda de interiorizare si autoanaliza. Ma ajuta sa nu uit cine sunt. In timp ce vorbeam, am inceput sa reusesc sa am atentia divizata. Sa fiu atent la ce spun si sa fiu atent la ce gandesc, la ce simt. Asta mi-a dat un avantaj. Puteam sa anticipez ce o sa spun chiar inainte de a spune acel lucru. 

Multa lume imi zice la finalul cursurilor ca explic cursiv si pe inteles. Lucrul asta nu l-am avut dintotdeauna. Mi-a aparut odata cu aceasta divizare a atentiei, dupa ce am inceput sa fac aceasta tehnica. Pur si simplu, puteam sa ma concentrez pe doua lucruri in acelasi timp. Asa ca puteam sa ma gandesc ce urma sa spun dupa fiecare propozitie si mai aveam si timp sa schimb in minte propozitia daca nu era corecta, iar in final spuneam exact ceea ce trebuia. 

Stiu ca pare straniu, dar dupa ce o sa practici aceasta metoda timp de cateva saptamani, o sa vezi ca mintea ta incepe sa functioneze altfel. 

Este un mare pas spre a afla mai mult despre tine. Si in timpul asta ti-ar rezolva definitiv si problema de trac si teama de a fi in fata publicului.

SURSA;site nlp mania

Consultant hipnotist-(Membru al asociatiei americane de hipnoza NGH)


Reabilitolog psiho-informational (certificat in practicile si terapiile psiho-informationale de catre ACADEMY OF COSMOHUMANISM INTERNATIONAL AND EUROPEAN INFORMATIZATION ACADEMY)

jurnalist 

Instructor Yoga


In vederea formarii unor grupe pentru activarea potentialitatilor  creierului, armonizarea vietii sexuale in cuplu, amplificarea fortei personale si karismei, combinat cu asane yoga. Curs saptamanal, o sedinta pe saptamana, va rog sa-mi scrieti tudor.cornel.iosub@gmail.com

Intalnire cu un djin (duh)


in Egipt, de Hank Wesselman, PhD.

In blogul meu (o coloana-blog hibrida), publicat in 8 ianuarie 2010, am dezvaluit recenta intalnire cu un djin, in Egipt.

In limba araba, djinii masculini sunt numiti „jinni”, iar cei feminini „jinniya”. Sunt spirite ale pamantului, care pot fi asemuite zanelor din traditia europeana, intrucat traiesc in aceasta lume (de aici), spre deosebire de fortele transpersonale, proprii lumii spiritului (de dincolo).

In Cartea Sfanta, Coranul, insusi marele profet Mahomed arata ca djinii sunt reali, ca sunt formati din foc (energie) sfant si ca, in mod normal, sunt invizibili – dar pot deveni vizibili, daca doresc. El sustine ca acestia sunt morali, dar pot deveni poznasi sau buclucasi vizavi de cei care nu-i pot controla.

Am intalnit djinul intr-un mormant, la marele templu mortuar Medinat Habu, de langa Valea Regilor. Dupa intalnirea initiala din templu, din 7 decembrie 2009, m-am intors la mormant datorita calatoriei mele de cercetare samanica, pe 8 decembrie, unde am avut cu djinul o conversatie foarte neobisnuita.

Vreau sa precizez dinainte ca acest dialog nu a avut loc in limba engleza, nici in cea araba, ci mai curand intr-un fel de comunicare non-verbala, pe care eu as numi-o “gandire-simtire”. Sarcina mea, ca intotdeauna, este sa traduc si sa reconstitui integralitatea intalnirii din fragmentele de informatie pe care mi le pot aminti si reda in forma scrisa.

Ingaduiti-mi sa va prezint mai intai, ca un fel de preludiu, faptul ca, la inceputul celei de-a doua intalniri, djinul a aparut sub forma a doi ochi fara corp… si, de vreme ce asta nu m-a intimidat deloc, dupa aceea a ales sa se arate ca un fum de forma umanoida, care palpaiala capete si trecea dintr-o forma vaga in alta, pe masura ce i se schimba dispozitia in cadrul dialogului nostru, intr-un pastel de nuante de portocaliu, galben si verde, cu zone profunde de o lumina mai stralucitoare.

Dar, daca forma lui eterica era intrucatva difuza, vocea ii era distincta, ingaduindu-mi sa va impartasesc cu incredere, cele ce urmeaza.

Dupa ce m-am prezentat si am aratat motivele pentru care eram acolo, am mentionat ca fusesem acolo si in ziua precedenta (iar djinul si-a amintit asta) si ca mai intalnisem djini, in Etiopia, in 1995 si 1996, si in Egipt, in 2003.

Mentionez aceasta deoarece, dupa ce a inteles ca mai intalnisem djini, spiritul a devenit foarte respectuos si chiar gata sa fie de ajutor.

Stiind ca djinii pot fi poznasi, l-am facut mai intai sa-mi dezvaluie numele sau, dupa care eu am preluat controlul si djinul nu m-a putut minti. Spun asta special pentru aceia dintre cititorii mei care cunosc djinii si cat de greu poate fi sa o scoti la capat cu ei.

La inceputul dialogului nostru, djinul mi-a povestit ca isi avea originea intr-un loc din desertul vestic (numele acestui loc nu-mi spunea nimic si nici nu l-am putut gasi pe vreo harta) si ca se atasase de un calator prin acea regiune, care, in cele din urma, a ajuns in Egipt. L-am intrebat “cand?”, dar djinul nu a parut sa inteleaga intrebarea.

Cand “gazda” lui umana a murit, djinul s-a hotarat sa ramana langa Nil si a schimbat mai multe locuri, cel mai recent fiind acest mormant, odata ce templul a fost eliberat de nisipurile care il acoperisera o vreme. Cand l-am intrebat de cat timp era acolo, din nou a parut sa nu inteleaga intrebarea.

(Nota mea: Confuzia djinului in privinta timpului este in concordanta cu ceea ce eu stiam deja – si anum,e ca doar atunci cand suntem intrupati, suntem supusi timpului. Cand suntem in spirit, intre vieti, salasluim in vesnicie. Iar djinii, de vreme ce nu au forma fizica, traiesc, de fapt, intr-un domeniu al vesniciei, in care tot timpul este „acum”)

Este posibil sa fi influentat prin propriile interpretari si preocupari actuale conversatia ce urmeaza? Cu siguranta, intrucat sunt un cercetator si citesc foarte mult – insa informatiile ce urmeaza, care s-au intretesut intre noi, sunt cel putin captivante, uneori chiar neconformiste. Asadar, va prezint conversatia pe care am notat-o la scurt timp dupa ce a avut loc…

CONVERSATIA (reconstituita dupa notite)

Am inceput prin a-l intreba pe djin daca isi doreste ceva… un inceput bun.

In tacerea apasatoare care a urmat intrebarii mele, mi-a venit in minte o imagine a altarului de granit sculptat, din fata mormantului. Drept raspuns, campul djinului s-a luminat considerabil, ca si cum un impuls de energie i-ar fi strabatut lumina… si ezitant, aproape timid, a venit si raspunsul…

“Miere!”

In timp ce cautam sa rezolv aceasta cerere, m-am perceput vizavi de djinul care se afla in fata mea, ca si cum as fi fost urmarit cu atentie de o pisica aflata in asteptarea hranei. Era aceeasi intensitate rabdatoare, fara sovaiala. Drept raspuns, mi-am folosit creativitatea imaginativa, o functie a sufletului mental egotic, pentru a crea un mic bol de miere, ca o forma-gand, pe care l-am tinut in maini cateva lungi momente (in mainile corpului meu astral, bineinteles, intrucat eram “acolo”, intr-o viziune samanica.)

Am capatat atenta deplina a djinului.

In timp ce-mi intindeam mainile astrale, pentru a aseza bolul astral de miere pe altar, am zis: “Iti voi oferi aceasta miere, daca imi vei dezvalui numele tau.”

Orice rezistenta din partea djinului a disparut. Cand a luat mierea si a baut-o recunoscator, numele sau mi-a aparut in minte. Apoi… multumit, djinul si-a indreptat intreaga atentie catre mine. Era cumva un zambet energetic? Probabil…

Djinul: Voi, oamenii, sunteti creatori. Noi, djinii, nu putem crea, dar putem mima… putem imita… si putem sa influentam rezultatele potentiale – dar nu putem crea.

(A urmat o lunga pauza de gandire, apoi

D: Putini ne mai pot percepe si inca si mai putini ne pot supune vointei lor. Acum, pentru ca ti-am dezvaluit numele meu, prea-maritule (aratandu-mi respect) imi poti cere sa te slujesc, si o voi face.

HW: Am fost numit de catre ceilalti djini “El Kobbet” – cel care supune… Ce calitati si talente detii tu, care sa-mi fie de folos?

(Djinul a palpait ganditor, apoi a raspuns.)

D: Pot sa te apar de dusmani si pot sa abat blesteme si ghinion asupra celor care ti se opun.

HW: Credinta ma obliga sa nu fac rau niciunui om, indiferent de motive…

(Totusi, m-am gandit, acest duh ar putea sa fie folositor daca as intalni un om cu adevarat rau, sau daca cineva m-ar ameninta, pe mine sau pe familia mea.)

D: …sau ar fi rau-voitor…

(Uitasem, pentru moment, ca lasasem deschis, canalul mental.)

HW: Si ce poti spune despre lucrarile de vindecare?

(Intensitatea campului djinului s-a diminuat. Raspunsul lui a fost surprinzator. )

D: Cine poate sti ce e scris in sufletul altei persoane? Noi nu putem sa le influentam intentionat destinul fara sa cerem aprobare.

HW: Aprobarea cui…?

D: Inteligentelor ordonatoare superioare.. .

HW: Djinii sunt sub acestea, in ierarhia spirituala?

D: Desigur. Unii dintre djinii mai tineri se poarta urat cateodata. Atunci observatorii se apropie si ii impulsioneaza catre forme de exprimare mai potrivite.

HW: Cine sunt observatorii?

D: Aceia dintre inteligentele superioare care sunt responsabili de aceasta lume. Nu ne este permis sa interferam cu oamenii pe calea lor, dar, cu toate acestea, unii o fac, la fel ca cei care au rolul de opozanti.

(M-am gandit la cateva din lecturile mele din ultima vreme si am intrebat

HW: Acestia sunt cei pe care gnostikoi ii numeau arhoni?

(Am folosit cuvantul grec, pentru gnostic.)

D: Ah… deci stii despre ei… (Campul djinului s-a luminat de entuziasm.) Arhonii nu sunt spirite adevarate. Sunt fiinte mentale, entitati mentale, multe dintre ele create de oameni ca forme-gand. Multe dintre ele functioneaza ca atasamente… ca paraziti mentali.

HW: Si cum fac asta?

D: Se hranesc cu energie… cu atentia pe care le-o acorda oamenii. Asta include si energia generata de sistemele de credinta umane. Dar ele nu sunt spirite adevarate si vor inceta sa existe, daca nimeni nu le va mai da atentie. Cei pe care ii numesti „arhoni” sunt cei pe care noi ii numim “inselatorii” si care, ca si noi, nu sunt creatori. Dar ei pot mima si pot lua diferite forme, ca reactie la sistemele de credinta umane.

(M-am gandit la asta ceva vreme, apoi am intrebat.)

HW: Acestia sunt oare cei pe care noi ii numim extraterestri?

(Djinul parea sa nu inteleaga intrebarea, astfel incat am incercat sa-i explic. Raspunsul sau a fost mai mult decat interesant.)

D: Inselatorii pot lua multe forme, derivate din sistemele de credinta ale oamenilor… si… exista, de asemenea, si vizitatori care vin din alte locuri.

HW: Din alte lumi?

D: Da.

HW: Cine sunt acestia si de ce vin aici?

D: Ei sunt „ceilalti” si vin aici ca vizitatori.

HW: De ce rapesc oameni si fac experimente pe ei?

D: Ei nu fac asta. Inselatorii sunt cei care fac asta.

HW: Inselatorii? Si ei de ce fac asta?

D: Oamenii sunt mai presus decat inselatorii. Cei pe care tu i-ai numit arhoni vor sa devina asemenea oamenilor. Ei nu pot crea. Ei pot doar sa imite, iar singura putere pe care o au este luata de la oameni. Oamenii au putere… iar inselatorii isi doresc acea putere.

HW: Dar observatorii, dupa cum ii numesti tu, de ce nu-i impiedica pe arhoni sa interfereze cu oamenii?

D: Inselatorii nu sunt spirite. Ei traiesc in mintea umana si, de aceea, observatorii nu-i pot afecta.

(Am cugetat ceva vreme la aceasta, apoi am mai pus niste intrebari.)

HW: Cat timp vei ramane in acest mormant?

(Din nou, djinul a parut sa nu inteleaga intrebarea, asa ca am reformulat.)

D: Acesta este locul meu.

HW: Daca, deci, calatoresc in forma mea spirituala, in corpul meu astral, in acest loc, te voi gasi aici?

D: Da.

HW: De ce ramai aici si nu pleci in alta parte?

D: Acesta este locul meu.

HW: Cativa ani in urma am intalnit o djinia in desert, la sud de locul acesta. M-a ajutat intr-un mod interesant. O cunosti?

D: Da. Toti djinii se cunosc intre ei.

HW: Poti sa-mi spui numele ei?

D: Nu.

HW: Poti sa-i transmiti salutarile mele?

D: Da… dar poti face chiar tu asta, daca ai o legatura cu ea.

HW: Nu am mai simtit acea legatura de multi ani…

D: Timpul „nu” exista in lumea spiritului. Tot timpul este acum.

HW: Exista djini si in alte parti ale lumii, dincolo de deserturile Egiptului si Orientului Mijlociu?

D: Da.

HW: Cum sunt numiti acestia?

D: Nu stiu. Noi suntem djini… spirite ale pamantului. Traim oriunde dorim.

HW: De unde vin djinii?

D: Djinii sunt manifestari ale acelei mari puteri spirituale, pe care gnosticii au numit-o Sophia. Tot ce exista in aceasta lume exista ca manifestare a Sophiei.

HW: Cine sau ce este Sophia?

D: Ea este sufletul acestei lumi.

HW: Si are cumva si un aspect fizic?

D: Da. Aceasta lume este aspectul ei fizic.

HW: De unde a venit Sophia?

D: Ea a venit din centrul…

(Djinul a folosit un termen necunoscut mie. Vrand sa ma lamuresc mai bine, mi-a fost sugerat ca Sophia a venit din centrul galaxiei.)

HW: Este Sophia o zeita?

D: Nu stiu. Ea s-a ivit din (termen ciudat) ca un rau de lumina constienta. Ea viseaza si tot ceea ce viseaza ea intra in manifestare. Asta arata ca ea este o (termen irecognoscibil) .

(Am schimbat tactica.)

HW: Djinii au suflet?

D: Da. Tot ce exista are suflet.

HW: Exista djini mai mari si mai mici?

D: Da.

HW: Tu esti un djin mare?

D: Nu.

HW: Esti un djin mic?

D: Nu.

(Nu stiam daca djinul era pur si simplu modest sau daca nu a inteles intrebarea, deci am intrebat asa: 'Care sunt djinii mici?')

D: Sunt elemente de energie insufletita, care cresc in constienta lor.

HW: Unde isi au ei originea?

D: In Sophia. Ea naste emanatii si acestia sunt produse ale visarii ei.

HW: Sunt cumva sfere?

(Djinul nu a inteles “sfera”, astfel incat am dezvoltat putin subiectul acesta al sferelor de lumina, surprinse de blitul aparatelor fotografice (orburi). I-am povestit apoi si despre faptul ca fotografiile facute noaptea, in marile temple egiptene, au prezentat adeseori aglomerari de sfere, pe cand cele facute la distanta de temple au prezentat doar cateva, sau chiar niciuna. Iata raspunsul djinului.)

D: Aceste “sfere” sunt elemente de lumina insufletita aflate intr-un proces de crestere si devenire. Se apropie de tine pentru ca sunt curioase… sunt atrase de gandurile si sentimentele umane.

HW: Sunt djini?

D: Sunt djini in devenire.

HW: Sunt djinii raspunzatori de cercurile din lanuri?

(Din nou, nu a inteles intrebarea. Nici dupa ce i-am explicat nu stia… dar si-a spus parerea.)

D: Probabil ca aceste semne sunt create de inteligentele ordonatoare superioare.

HW: De ce ar face ele asta?

D: Ca sa va atraga atentia.

HW: Si de ce ar vrea sa faca asta?

D: Nu stiu. Poate vor sa-si reveleze existenta si faptul ca va urmaresc faptele, bune si rele.

(Se parea ca ne apropiem de finalul conversatiei, astfel incat am mai pus cateva intrebari.)

HW: Oamenii au fost creati de Dumnezeu?

D: Nu. Oamenii sunt expresii ale Sophiei.

HW: Creatii ale Sophiei?

D: Nu. Sophia nu creeaza. Ea produce emanatii – si face asta, visand. Oamenii creeaza.

HW: Deci, sufletele umane sunt emanatii ale visarii Sophiei?

D: Nu. Sufletele voastre sunt izvorate din Incepator. Dar corpul vostru este uman, cu toata forta sentimentelor sale brute. Sufletul vostru este, pur si simplu, un suflet. E de natura spirituala si nu este uman.

HW: Este Dumnezeul Tata iudeo-crestino- islamic (Yahweh-Jehovah- Allah) Incepatorul?

D: Nu.

HW: Este el creatorul?

D: Nu.

HW: Cine sau ce este Yahweh-Jehovah- Allah?

D: El este marele inselator. Il poti numi marele arhon, dupa terminologia gnosticilor.

(M-am gandit la asta cateva momente, apoi…)

HW: Cine sau ce este marele arhon?

D: El este marele parazit mental care are rolul de adversar al omenirii si care se opune oamenilor, de la inceputuri.

(Am cugetat la asta o vreme. Din lecturile mele stiam ca aceasta intuitie este in concordanta cu informatiile pastrate de gnostici pe pergamente datand din secolul 4, in Biblioteca de la Nag Hammadi, descoperita in desert, langa Dendara.)

HW: Vrei sa spui ca nu este el creatorul in care cred si pe care il proclama oamenii?

D: Da. Marele inselator nu poate crea nimic, desi el pretinde asta. El este un arhon. Poate doar sa mimeze.

HW: De ce este el atat de puternic si de ce toate cele trei religii abrahamice (iudaism, crestinism si islamism) il venereaza?

D: Toate trei au fost inselate de marele arhon. El este marele inselator si isi ia puterea de la cei pe care i-a inselat – de la cei care cred ca el este creatorul… ca el este Incepatorul. Dar el nu este.

HW: Deci nu este el Incepatorul?

D: Desigur. El este marele arhon.

HW: Arhonii-inselatorii sunt rai?

D: Nu.

HW: Actioneaza ei in polaritatea negativa? (Asta a avut nevoie de ceva explicatii.)

D: Da. Ei imping oamenii catre fapte rele.

HW: De ce?

D: Asta e natura lor. Ei sunt inselatorii.

HW: Si atunci, care este sursa raului?

D: Oamenii. Arhonii indeamna oamenii spre greseli, pana in punctul in care acestia nu se mai pot indrepta singuri. Atunci, oamenii incep sa creeze raul, pentru ca asta e natura lor. Ei sunt creatori si au fost indusi in eroare de catre inselatori. Oamenii sunt inca influentati de inselatori.

HW: Deci, raul nu a existat, pana cand nu l-au creat oamenii?

D: Da.

HW: Dar marele arhon este rau?

D: Nu. El este marele inselator, care a avut de la inceput rolul de adversar al omenirii.

HW: Din aceasta cauza au fost purtate atatea razboaie in numele religiei, sau au fost omorate milioane de femei de catre Biserica, in Evul Mediu, in timpul marilor vanatori de vrajitoare?

D: Da. Dumnezeul pagan este marele arhon. Influenta lui s-a manifestat in oamenii cu mintea ratacita, care au facut apoi mult rau. Si se manifesta inca.

HW: Vrei sa spui ca are inca puterea de a face asta din nou?

D: Marele arhon nu are nicio putere din sine insusi. El nu este creator. Este un arhon. Oamenii sunt creatori si este in puterea lor sa creeze ce vor. El ii influenteaza sa tinda catre ceea ce tu numesti polaritate negativa, pentru ca asta e natura lui.

HW: Deci, alegerea este, in final, a noastra?

D: Da. Oamenii pot crea raul, sau pot crea opusul sau.

HW: Asa ne raportam noi la rau?

D: Nu stiu. Asta e responsabilitatea voastra, ca oameni. Parerea mea este ca, daca oamenii au creat raul, acum trebuie sa-l mantuiasca.

HW: Si cum putem face asta?

D: Creand opusul raului. Si schimbandu-va gandurile. Arhonii traiesc in gandurile voastre. Ei sunt ceea ce voi numiti vampiri psihici, care se hranesc cu energia gandurilor si a sentimentelor voastre. Dar oamenii vor avea intotdeauna puterea pe care ti-o poate da faptul de a alege, pentru ca oamenii sunt creatori; dar daca vor permite arhonilor sa le influenteze gandirea, vor alege gresit. Inselatorii se simt bine in lupte si violenta, lacomie si inselaciune, competitie si negare, coruptie si falsitate. Ei ii incurajeaza pe oameni sa se refugieze in ceea ce tu ai numit polaritate negativa. Imi place termenul asta.

HW: Zeii au fost creati de noi?

D: Da.

HW: Cine sau ce este Incepatorul?

D: Nimeni nu stie. Aceasta este Marea Taina.

HW: Unde salasluieste Incepatorul?

D: Pretutindeni.

HW: Deci el este creatorul?

D: Nu. Incepatorul produce emanatii. El nu are intentii creatoare. Oamenii fac asta.

HW: Putem sa interactionam cu Incepatorul? Ne asculta rugaciunile?

D: Nu. El doar exista. Produce emanatii, pentru ca asta e natura lui.

HW: Deci, incepatorul nu este un Zeu?

D: Nu. El este Incepatorul.

(Am mai pus cateva ultime intrebari.)

HW: Exista un Dumnezeu personal, care asculta rugaciunile noastre, lucreaza pe cai misterioase, ceva in genul acesta…?

D: Da. Acel dumnezeu personal este propriul vostru suflet… partea voastra nemuritoare. Voi, oamenii, ati creat-o, in lungul vostru drum prin eternitate. Spre deosebire de arhoni, individualitatea voastra sufleteasca este spirit adevarat si traieste intotdeauna in lumea spiritului. Este parte din visare si, de aceea, viseaza… intotdeauna.

HW: Si al carui vis viseaza individualitatea?

D: Al sau.

HW: Deci, cand ne rugam Dumnezeului atotputernic, de fapt ne rugam noua insine?

D: Asa e. Va rugati sufletului vostru, Sinelui vostru Superior, Divin. Asa iau nastere adevaratii zei… Voi, oamenii insufletiti, sunteti Sine-dumnezei in devenire. Iar cand visati, aceea este, de fapt, visarea Sinelui vostru Superior.

HW: Djinii au Sine Divine?

D: Noi suntem Sine Divine. Suntem spirite. Si avem liber arbitru.

In acest punct, extraordinara conversatie a luat sfarsit.

Despre Dr. Hank Wessellman

Dr. Wesselman este un antropolog al carui contact cu “'Nainoa”, o Kahuna care traieste cu 5000 de ani in viitor, l-a inspirat sa scrie trilogia “Spiritwalker”. Cartile profetesc iminentul colaps al culturii tehnice vestice si aparitia simultana a unei constiente spirituale globale, pe care Dr. Wesselman o numeste “Miscarea Mistica Moderna”. Impreuna cu sotia sa, Jill Kuykendall, Wesselman tine cursuri si turnee de samanism. Cuplul isi imparte timpul intre nordul Californiei si Hawaii.

www.sharedwisdom. com/article/ encounter- jinn-genie- egypt

Intalnire cu un djin (duh), in Egipt

de Hank Wesselman, PhD. ( ii multumim Dariei Vasilescu)

In blogumul meu (o coloana-blog hibrida) publicat in 8 ianuarie 2010, am dezvaluit recenta intalnire cu un djin, in Egipt.

In limba araba, djinii masculini sunt numiti „jinni”, iar cei feminini „jinniya”. Sunt spirite ale pamantului, care pot fi asemuite zanelor din traditia europeana, intrucat traiesc in aceasta lume (de aici), spre deosebire de fortele transpersonale, proprii lumii spiritului (de dincolo).

In Cartea Sfanta, Coranul, insusi marele profet Mahomed arata ca djinii sunt reali, ca sunt formati din foc (energie) sfant si ca, in mod normal, sunt invizibili – dar pot deveni vizibili, daca doresc. El sustine ca acestia sunt morali, dar pot deveni poznasi sau buclucasi vizavi de cei care nu-i pot controla.

Am intalnit djinul intr-un mormant, la marele templu mortuar Medinat Habu, de langa Valea Regilor. Dupa intalnirea initiala din templu, din 7 decembrie 2009, m-am intors la mormant datorita calatoriei mele de cercetare samanica, pe 8 decembrie, unde am avut cu djinul o conversatie foarte neobisnuita.

Vreau sa precizez dinainte ca acest dialog nu a avut loc in limba engleza, nici in cea araba, ci mai curand intr-un fel de comunicare non-verbala, pe care eu as numi-o “gandire-simtire”. Sarcina mea, ca intotdeauna, este sa traduc si sa reconstitui integralitatea intalnirii din fragmentele de informatie pe care mi le pot aminti si reda in forma scrisa.

Ingaduiti-mi sa va prezint mai intai, ca un fel de preludiu, faptul ca, la inceputul celei de-a doua intalniri, djinul a aparut sub forma a doi ochi fara corp… si, de vreme ce asta nu m-a intimidat deloc, dupa aceea a ales sa se arate ca un fum de forma umanoida, care palpaiala capete si trecea dintr-o forma vaga in alta, pe masura ce i se schimba dispozitia in cadrul dialogului nostru, intr-un pastel de nuante de portocaliu, galben si verde, cu zone profunde de o lumina mai stralucitoare.

Dar, daca forma lui eterica era intrucatva difuza, vocea ii era distincta, ingaduindu-mi sa va impartasesc cu incredere, cele ce urmeaza.

Dupa ce m-am prezentat si am aratat motivele pentru care eram acolo, am mentionat ca fusesem acolo si in ziua precedenta (iar djinul si-a amintit asta) si ca mai intalnisem djini, in Etiopia, in 1995 si 1996, si in Egipt, in 2003.

Mentionez aceasta deoarece, dupa ce a inteles ca mai intalnisem djini, spiritul a devenit foarte respectuos si chiar gata sa fie de ajutor.

Stiind ca djinii pot fi poznasi, l-am facut mai intai sa-mi dezvaluie numele sau, dupa care eu am preluat controlul si djinul nu m-a putut minti. Spun asta special pentru aceia dintre cititorii mei care cunosc djinii si cat de greu poate fi sa o scoti la capat cu ei.

La inceputul dialogului nostru, djinul mi-a povestit ca isi avea originea intr-un loc din desertul vestic (numele acestui loc nu-mi spunea nimic si nici nu l-am putut gasi pe vreo harta) si ca se atasase de un calator prin acea regiune, care, in cele din urma, a ajuns in Egipt. L-am intrebat “cand?”, dar djinul nu a parut sa inteleaga intrebarea.

Cand “gazda” lui umana a murit, djinul s-a hotarat sa ramana langa Nil si a schimbat mai multe locuri, cel mai recent fiind acest mormant, odata ce templul a fost eliberat de nisipurile care il acoperisera o vreme. Cand l-am intrebat de cat timp era acolo, din nou a parut sa nu inteleaga intrebarea.

(Nota mea: Confuzia djinului in privinta timpului este in concordanta cu ceea ce eu stiam deja – si anum,e ca doar atunci cand suntem intrupati, suntem supusi timpului. Cand suntem in spirit, intre vieti, salasluim in vesnicie. Iar djinii, de vreme ce nu au forma fizica, traiesc, de fapt, intr-un domeniu al vesniciei, in care tot timpul este „acum”)

Este posibil sa fi influentat prin propriile interpretari si preocupari actuale conversatia ce urmeaza? Cu siguranta, intrucat sunt un cercetator si citesc foarte mult – insa informatiile ce urmeaza, care s-au intretesut intre noi, sunt cel putin captivante, uneori chiar neconformiste. Asadar, va prezint conversatia pe care am notat-o la scurt timp dupa ce a avut loc…

CONVERSATIA (reconstituita dupa notite)

Am inceput prin a-l intreba pe djin daca isi doreste ceva… un inceput bun.

In tacerea apasatoare care a urmat intrebarii mele, mi-a venit in minte o imagine a altarului de granit sculptat, din fata mormantului. Drept raspuns, campul djinului s-a luminat considerabil, ca si cum un impuls de energie i-ar fi strabatut lumina… si ezitant, aproape timid, a venit si raspunsul…

“Miere!”

In timp ce cautam sa rezolv aceasta cerere, m-am perceput vizavi de djinul care se afla in fata mea, ca si cum as fi fost urmarit cu atentie de o pisica aflata in asteptarea hranei. Era aceeasi intensitate rabdatoare, fara sovaiala. Drept raspuns, mi-am folosit creativitatea imaginativa, o functie a sufletului mental egotic, pentru a crea un mic bol de miere, ca o forma-gand, pe care l-am tinut in maini cateva lungi momente (in mainile corpului meu astral, bineinteles, intrucat eram “acolo”, intr-o viziune samanica.)

Am capatat atenta deplina a djinului.

In timp ce-mi intindeam mainile astrale, pentru a aseza bolul astral de miere pe altar, am zis: “Iti voi oferi aceasta miere, daca imi vei dezvalui numele tau.”

Orice rezistenta din partea djinului a disparut. Cand a luat mierea si a baut-o recunoscator, numele sau mi-a aparut in minte. Apoi… multumit, djinul si-a indreptat intreaga atentie catre mine. Era cumva un zambet energetic? Probabil…

Djinul: Voi, oamenii, sunteti creatori. Noi, djinii, nu putem crea, dar putem mima… putem imita… si putem sa influentam rezultatele potentiale – dar nu putem crea.

(A urmat o lunga pauza de gandire, apoi

D: Putini ne mai pot percepe si inca si mai putini ne pot supune vointei lor. Acum, pentru ca ti-am dezvaluit numele meu, prea-maritule (aratandu-mi respect) imi poti cere sa te slujesc, si o voi face.

HW: Am fost numit de catre ceilalti djini “El Kobbet” – cel care supune… Ce calitati si talente detii tu, care sa-mi fie de folos?

(Djinul a palpait ganditor, apoi a raspuns.)

D: Pot sa te apar de dusmani si pot sa abat blesteme si ghinion asupra celor care ti se opun.

HW: Credinta ma obliga sa nu fac rau niciunui om, indiferent de motive…

(Totusi, m-am gandit, acest duh ar putea sa fie folositor daca as intalni un om cu adevarat rau, sau daca cineva m-ar ameninta, pe mine sau pe familia mea.)

D: …sau ar fi rau-voitor…

(Uitasem, pentru moment, ca lasasem deschis, canalul mental.)

HW: Si ce poti spune despre lucrarile de vindecare?

(Intensitatea campului djinului s-a diminuat. Raspunsul lui a fost surprinzator. )

D: Cine poate sti ce e scris in sufletul altei persoane? Noi nu putem sa le influentam intentionat destinul fara sa cerem aprobare.

HW: Aprobarea cui…?

D: Inteligentelor ordonatoare superioare.. .

HW: Djinii sunt sub acestea, in ierarhia spirituala?

D: Desigur. Unii dintre djinii mai tineri se poarta urat cateodata. Atunci observatorii se apropie si ii impulsioneaza catre forme de exprimare mai potrivite.

HW: Cine sunt observatorii?

D: Aceia dintre inteligentele superioare care sunt responsabili de aceasta lume. Nu ne este permis sa interferam cu oamenii pe calea lor, dar, cu toate acestea, unii o fac, la fel ca cei care au rolul de opozanti.

(M-am gandit la cateva din lecturile mele din ultima vreme si am intrebat

HW: Acestia sunt cei pe care gnostikoi ii numeau arhoni?

(Am folosit cuvantul grec, pentru gnostic.)

D: Ah… deci stii despre ei… (Campul djinului s-a luminat de entuziasm.) Arhonii nu sunt spirite adevarate. Sunt fiinte mentale, entitati mentale, multe dintre ele create de oameni ca forme-gand. Multe dintre ele functioneaza ca atasamente… ca paraziti mentali.

HW: Si cum fac asta?

D: Se hranesc cu energie… cu atentia pe care le-o acorda oamenii. Asta include si energia generata de sistemele de credinta umane. Dar ele nu sunt spirite adevarate si vor inceta sa existe, daca nimeni nu le va mai da atentie. Cei pe care ii numesti „arhoni” sunt cei pe care noi ii numim “inselatorii” si care, ca si noi, nu sunt creatori. Dar ei pot mima si pot lua diferite forme, ca reactie la sistemele de credinta umane.

(M-am gandit la asta ceva vreme, apoi am intrebat.)

HW: Acestia sunt oare cei pe care noi ii numim extraterestri?

(Djinul parea sa nu inteleaga intrebarea, astfel incat am incercat sa-i explic. Raspunsul sau a fost mai mult decat interesant.)

D: Inselatorii pot lua multe forme, derivate din sistemele de credinta ale oamenilor… si… exista, de asemenea, si vizitatori care vin din alte locuri.

HW: Din alte lumi?

D: Da.

HW: Cine sunt acestia si de ce vin aici?

D: Ei sunt „ceilalti” si vin aici ca vizitatori.

HW: De ce rapesc oameni si fac experimente pe ei?

D: Ei nu fac asta. Inselatorii sunt cei care fac asta.

HW: Inselatorii? Si ei de ce fac asta?

D: Oamenii sunt mai presus decat inselatorii. Cei pe care tu i-ai numit arhoni vor sa devina asemenea oamenilor. Ei nu pot crea. Ei pot doar sa imite, iar singura putere pe care o au este luata de la oameni. Oamenii au putere… iar inselatorii isi doresc acea putere.

HW: Dar observatorii, dupa cum ii numesti tu, de ce nu-i impiedica pe arhoni sa interfereze cu oamenii?

D: Inselatorii nu sunt spirite. Ei traiesc in mintea umana si, de aceea, observatorii nu-i pot afecta.

(Am cugetat ceva vreme la aceasta, apoi am mai pus niste intrebari.)

HW: Cat timp vei ramane in acest mormant?

(Din nou, djinul a parut sa nu inteleaga intrebarea, asa ca am reformulat.)

D: Acesta este locul meu.

HW: Daca, deci, calatoresc in forma mea spirituala, in corpul meu astral, in acest loc, te voi gasi aici?

D: Da.

HW: De ce ramai aici si nu pleci in alta parte?

D: Acesta este locul meu.

HW: Cativa ani in urma am intalnit o djinia in desert, la sud de locul acesta. M-a ajutat intr-un mod interesant. O cunosti?

D: Da. Toti djinii se cunosc intre ei.

HW: Poti sa-mi spui numele ei?

D: Nu.

HW: Poti sa-i transmiti salutarile mele?

D: Da… dar poti face chiar tu asta, daca ai o legatura cu ea.

HW: Nu am mai simtit acea legatura de multi ani…

D: Timpul „nu” exista in lumea spiritului. Tot timpul este acum.

HW: Exista djini si in alte parti ale lumii, dincolo de deserturile Egiptului si Orientului Mijlociu?

D: Da.

HW: Cum sunt numiti acestia?

D: Nu stiu. Noi suntem djini… spirite ale pamantului. Traim oriunde dorim.

HW: De unde vin djinii?

D: Djinii sunt manifestari ale acelei mari puteri spirituale, pe care gnosticii au numit-o Sophia. Tot ce exista in aceasta lume exista ca manifestare a Sophiei.

HW: Cine sau ce este Sophia?

D: Ea este sufletul acestei lumi.

HW: Si are cumva si un aspect fizic?

D: Da. Aceasta lume este aspectul ei fizic.

HW: De unde a venit Sophia?

D: Ea a venit din centrul…

(Djinul a folosit un termen necunoscut mie. Vrand sa ma lamuresc mai bine, mi-a fost sugerat ca Sophia a venit din centrul galaxiei.)

HW: Este Sophia o zeita?

D: Nu stiu. Ea s-a ivit din (termen ciudat) ca un rau de lumina constienta. Ea viseaza si tot ceea ce viseaza ea intra in manifestare. Asta arata ca ea este o (termen irecognoscibil) .

(Am schimbat tactica.)

HW: Djinii au suflet?

D: Da. Tot ce exista are suflet.

HW: Exista djini mai mari si mai mici?

D: Da.

HW: Tu esti un djin mare?

D: Nu.

HW: Esti un djin mic?

D: Nu.

(Nu stiam daca djinul era pur si simplu modest sau daca nu a inteles intrebarea, deci am intrebat asa: 'Care sunt djinii mici?')

D: Sunt elemente de energie insufletita, care cresc in constienta lor.

HW: Unde isi au ei originea?

D: In Sophia. Ea naste emanatii si acestia sunt produse ale visarii ei.

HW: Sunt cumva sfere?

(Djinul nu a inteles “sfera”, astfel incat am dezvoltat putin subiectul acesta al sferelor de lumina, surprinse de blitul aparatelor fotografice (orburi). I-am povestit apoi si despre faptul ca fotografiile facute noaptea, in marile temple egiptene, au prezentat adeseori aglomerari de sfere, pe cand cele facute la distanta de temple au prezentat doar cateva, sau chiar niciuna. Iata raspunsul djinului.)

D: Aceste “sfere” sunt elemente de lumina insufletita aflate intr-un proces de crestere si devenire. Se apropie de tine pentru ca sunt curioase… sunt atrase de gandurile si sentimentele umane.

HW: Sunt djini?

D: Sunt djini in devenire.

HW: Sunt djinii raspunzatori de cercurile din lanuri?

(Din nou, nu a inteles intrebarea. Nici dupa ce i-am explicat nu stia… dar si-a spus parerea.)

D: Probabil ca aceste semne sunt create de inteligentele ordonatoare superioare.

HW: De ce ar face ele asta?

D: Ca sa va atraga atentia.

HW: Si de ce ar vrea sa faca asta?

D: Nu stiu. Poate vor sa-si reveleze existenta si faptul ca va urmaresc faptele, bune si rele.

(Se parea ca ne apropiem de finalul conversatiei, astfel incat am mai pus cateva intrebari.)

HW: Oamenii au fost creati de Dumnezeu?

D: Nu. Oamenii sunt expresii ale Sophiei.

HW: Creatii ale Sophiei?

D: Nu. Sophia nu creeaza. Ea produce emanatii – si face asta, visand. Oamenii creeaza.

HW: Deci, sufletele umane sunt emanatii ale visarii Sophiei?

D: Nu. Sufletele voastre sunt izvorate din Incepator. Dar corpul vostru este uman, cu toata forta sentimentelor sale brute. Sufletul vostru este, pur si simplu, un suflet. E de natura spirituala si nu este uman.

HW: Este Dumnezeul Tata iudeo-crestino- islamic (Yahweh-Jehovah- Allah) Incepatorul?

D: Nu.

HW: Este el creatorul?

D: Nu.

HW: Cine sau ce este Yahweh-Jehovah- Allah?

D: El este marele inselator. Il poti numi marele arhon, dupa terminologia gnosticilor.

(M-am gandit la asta cateva momente, apoi…)

HW: Cine sau ce este marele arhon?

D: El este marele parazit mental care are rolul de adversar al omenirii si care se opune oamenilor, de la inceputuri.

(Am cugetat la asta o vreme. Din lecturile mele stiam ca aceasta intuitie este in concordanta cu informatiile pastrate de gnostici pe pergamente datand din secolul 4, in Biblioteca de la Nag Hammadi, descoperita in desert, langa Dendara.)

HW: Vrei sa spui ca nu este el creatorul in care cred si pe care il proclama oamenii?

D: Da. Marele inselator nu poate crea nimic, desi el pretinde asta. El este un arhon. Poate doar sa mimeze.

HW: De ce este el atat de puternic si de ce toate cele trei religii abrahamice (iudaism, crestinism si islamism) il venereaza?

D: Toate trei au fost inselate de marele arhon. El este marele inselator si isi ia puterea de la cei pe care i-a inselat – de la cei care cred ca el este creatorul… ca el este Incepatorul. Dar el nu este.

HW: Deci nu este el Incepatorul?

D: Desigur. El este marele arhon.

HW: Arhonii-inselatorii sunt rai?

D: Nu.

HW: Actioneaza ei in polaritatea negativa? (Asta a avut nevoie de ceva explicatii.)

D: Da. Ei imping oamenii catre fapte rele.

HW: De ce?

D: Asta e natura lor. Ei sunt inselatorii.

HW: Si atunci, care este sursa raului?

D: Oamenii. Arhonii indeamna oamenii spre greseli, pana in punctul in care acestia nu se mai pot indrepta singuri. Atunci, oamenii incep sa creeze raul, pentru ca asta e natura lor. Ei sunt creatori si au fost indusi in eroare de catre inselatori. Oamenii sunt inca influentati de inselatori.

HW: Deci, raul nu a existat, pana cand nu l-au creat oamenii?

D: Da.

HW: Dar marele arhon este rau?

D: Nu. El este marele inselator, care a avut de la inceput rolul de adversar al omenirii.

HW: Din aceasta cauza au fost purtate atatea razboaie in numele religiei, sau au fost omorate milioane de femei de catre Biserica, in Evul Mediu, in timpul marilor vanatori de vrajitoare?

D: Da. Dumnezeul pagan este marele arhon. Influenta lui s-a manifestat in oamenii cu mintea ratacita, care au facut apoi mult rau. Si se manifesta inca.

HW: Vrei sa spui ca are inca puterea de a face asta din nou?

D: Marele arhon nu are nicio putere din sine insusi. El nu este creator. Este un arhon. Oamenii sunt creatori si este in puterea lor sa creeze ce vor. El ii influenteaza sa tinda catre ceea ce tu numesti polaritate negativa, pentru ca asta e natura lui.

HW: Deci, alegerea este, in final, a noastra?

D: Da. Oamenii pot crea raul, sau pot crea opusul sau.

HW: Asa ne raportam noi la rau?

D: Nu stiu. Asta e responsabilitatea voastra, ca oameni. Parerea mea este ca, daca oamenii au creat raul, acum trebuie sa-l mantuiasca.

HW: Si cum putem face asta?

D: Creand opusul raului. Si schimbandu-va gandurile. Arhonii traiesc in gandurile voastre. Ei sunt ceea ce voi numiti vampiri psihici, care se hranesc cu energia gandurilor si a sentimentelor voastre. Dar oamenii vor avea intotdeauna puterea pe care ti-o poate da faptul de a alege, pentru ca oamenii sunt creatori; dar daca vor permite arhonilor sa le influenteze gandirea, vor alege gresit. Inselatorii se simt bine in lupte si violenta, lacomie si inselaciune, competitie si negare, coruptie si falsitate. Ei ii incurajeaza pe oameni sa se refugieze in ceea ce tu ai numit polaritate negativa. Imi place termenul asta.

HW: Zeii au fost creati de noi?

D: Da.

HW: Cine sau ce este Incepatorul?

D: Nimeni nu stie. Aceasta este Marea Taina.

HW: Unde salasluieste Incepatorul?

D: Pretutindeni.

HW: Deci el este creatorul?

D: Nu. Incepatorul produce emanatii. El nu are intentii creatoare. Oamenii fac asta.

HW: Putem sa interactionam cu Incepatorul? Ne asculta rugaciunile?

D: Nu. El doar exista. Produce emanatii, pentru ca asta e natura lui.

HW: Deci, incepatorul nu este un Zeu?

D: Nu. El este Incepatorul.

(Am mai pus cateva ultime intrebari.)

HW: Exista un Dumnezeu personal, care asculta rugaciunile noastre, lucreaza pe cai misterioase, ceva in genul acesta…?

D: Da. Acel dumnezeu personal este propriul vostru suflet… partea voastra nemuritoare. Voi, oamenii, ati creat-o, in lungul vostru drum prin eternitate. Spre deosebire de arhoni, individualitatea voastra sufleteasca este spirit adevarat si traieste intotdeauna in lumea spiritului. Este parte din visare si, de aceea, viseaza… intotdeauna.

HW: Si al carui vis viseaza individualitatea?

D: Al sau.

HW: Deci, cand ne rugam Dumnezeului atotputernic, de fapt ne rugam noua insine?

D: Asa e. Va rugati sufletului vostru, Sinelui vostru Superior, Divin. Asa iau nastere adevaratii zei… Voi, oamenii insufletiti, sunteti Sine-dumnezei in devenire. Iar cand visati, aceea este, de fapt, visarea Sinelui vostru Superior.

HW: Djinii au Sine Divine?

D: Noi suntem Sine Divine. Suntem spirite. Si avem liber arbitru.

In acest punct, extraordinara conversatie a luat sfarsit.

Despre Dr. Hank Wessellman

Dr. Wesselman este un antropolog al carui contact cu “'Nainoa”, o Kahuna care traieste cu 5000 de ani in viitor, l-a inspirat sa scrie trilogia “Spiritwalker”. Cartile profetesc iminentul colaps al culturii tehnice vestice si aparitia simultana a unei constiente spirituale globale, pe care Dr. Wesselman o numeste “Miscarea Mistica Moderna”. Impreuna cu sotia sa, Jill Kuykendall, Wesselman tine cursuri si turnee de samanism. Cuplul isi imparte timpul intre nordul Californiei si Hawaii. www.sharedwisdom. com/article/ encounter- jinn-genie- egypt

Consultant hipnotist-(Membru al asociatiei americane de hipnoza NGH)


Reabilitolog psiho-informational (certificat in practicile si terapiile psiho-informationale de catre ACADEMY OF COSMOHUMANISM INTERNATIONAL AND EUROPEAN INFORMATIZATION ACADEMY)

jurnalist 

Instructor Yoga


In vederea formarii unor grupe pentru activarea potentialitatilor  creierului, armonizarea vietii sexuale in cuplu, amplificarea fortei personale si karismei, combinat cu asane yoga. Curs saptamanal, o sedinta pe saptamana, va rog sa-mi scrieti tudor.cornel.iosub@gmail.com

ALTERNANTA SUFLULUI RESPIRAŢIEI


Respiraţia nu trebuie să curgă în mod egal prin ambele nări, cu excepţia unor foarte scurte intervale în timpul zilei. Într-adevăr, ea trebuie în mod normal să se producă prin nara stângă pentru un interval de aproape 24 de minute, când se schimbă (transferă) la nara dreaptă pentru acelaşi interval de timp (24 min.).
Cele două conducte astrale, IDA şi PINGALA, aduc energie cosmică la nări. PINGALA,curentul care curge de la nara dreaptă este masculin, electric, fierbinte, de culoare roşu aprins prinviziune psihică. Fiind polarizată de principiul solar al creaţiei, este în mod comun numită de yoghini "respiraţia soarelui". IDA sau curentul vital care curge prin nara stânga este feminin,magnetic,rece şi de un alb-albăstrui prin viziune astrală. Fiind principiul lunar al creaţiei, este cunoscută ca "respiraţia lunii".

Când respiraţia curge prin ambele nări simultan, se spune că energiile combinate ale soarelui lunii şi focului intră în canalul SUSHUMNA. Atunci yoghinul dobândeşte puteri psihice, face ca timpul să se oprească în loc şi posedă cunoaşterea viitorului. Pentru cei neantrenaţi în YOGA,scurtul interval în care respiraţia curge în mod egal prin ambele nări este extrem de periculos. În acest interval, accidente şi chiar moartea poate surveni, pierderea minţii şi o stare de sfârşeală la nivelul inimii, sunt foarte probabile. După tantrici, în India şi Tibet este considerat periculos să părăseşti un loc pe care ambele respiraţii solare şi lunare curg. Nu este neobişnuit să vezi pe aceia care nu pot să schimbe fluxul respiraţiei la voinţa, recurgând la un mod fizic sau altul de a schimba scurgerea, în mod obişnuit la nara stângă.

 Un KAULA mi-a spus odată, că orice blestem(nenorocire), exprimat (rostit) în timpul în care PRANA se mişca (urcă) în canalul SUSHUMNA,se va petrece în mod sigur. El credea că aceasta este teribilă putere pe care magicienii Evului Mediu o foloseau pentru a produce boală şi supărare (durere) la victimele lor.Insa evident conform legilor karmei poti atrage si consecinte dezastruoase asupra ta folosindu-te in mod necorespunzator de aceste procedee.Ce semeni aia culegi.

Este interesant de notat că nenumăratele lucrări filozofice şi occidentale consideră că Caduceul,sau Bastonul lui Mercur, este o reprezentare diagramatică a axului cerebrospinal invizibil. Varga însăşi, fără îndoială, reprezintă coloana. Cei doi şerpi care înconjoară bastonul suntidentificaţi cu canalele drept şi sting; PINGALA şi IDA. Mica sferă de la capătul vergii reprezintă glanda pineală;şi "aripile lui Mercur" sunt flăcările emise când arzătorul KUNDALINI sau curentul psihic ţâşneşte în interiorul canalului coloanei vertebrale pentru a lua contact cu centrul de forţa final(SAHASRARA).

Consultant hipnotist-(Membru al asociatiei americane de hipnoza NGH)


Reabilitolog psiho-informational (certificat in practicile si terapiile psiho-informationale de catre ACADEMY OF COSMOHUMANISM INTERNATIONAL AND EUROPEAN INFORMATIZATION ACADEMY)

jurnalist 

Instructor Yoga

In vederea formarii unor grupe pentru activarea potentialitatilor  creierului, armonizarea vietii sexuale in cuplu, amplificarea fortei personale si karismei, combinat cu asane yoga. Curs saptamanal, o sedinta pe saptamana, va rog sa-mi scrieti tudor.cornel.iosub@gmail.com

miercuri, 7 septembrie 2016

Posibilitatile mintii sunt nelimitate

Cum ar fi dacă aţi putea să utilizaţi doar 10% din degetele dvs., cu alte cuvinte un singur deget? Totul ar fi extrem de complicat, de la ridicarea unui creion şi până la răsucirea unui buton. V-aţi simţi probabil extrem de frustrat şi aţi renunţa. Oamenii folosesc în mod obişnuit doar 10% din capacitatea unuia dintre cele mai importante organe ale corpului:creierul. Restul de 90% rămâne în general nefolosit, deşi este disponibil

Modelul holografic al creierului

Chiar dacă ideea folosirii numai a 10% din capacitatea cerebrală este argumentată de studii ale neurofiziologiei şi dă mari speranţe celor care urmăresc optimizarea minţii umane, noi vom mergechiar mai în profunzime. În definitiv, a memora de 10 ori mai bine sau a fi de 10 ori mai inteligent, chiar dacă ar însemna foarte mult, ar reprezenta totuşi o limită de netrecut. În realitate, nu trebuie să privim funcţionarea minţii într-un mod mecanic, gândind că se va dezvolta în viitor de 10 ori mai mult, aşa cum un calculator personal Pentium este de câteva ori mai rapid decât unul 386.Cercetători de renume, cum ar fi fiziologul Karl Pribram, îm preună cu fizicianul David Bohm au propus un model holografic al funcţionării creierului şi memoriei. Într-o asemenea viziune, posibilităţile minţii umane devin, aşa cum se afirmă de altfel şi în tradiţia spirituală orientală, practic infinite.

Pentru a ne folosi în mod cât mai eficient mintea, primul pas îl constituie utilizarea ambelor emisfere cerebrale în mod egal. În mod natural, emisfera stângă coordonează activităţile logice şi este responsabilă de aşa-numita gândire din aproape în aproape, în timp ce emisfera dreaptă este centrată pe sentimente, fantezie, imagini mentale şi intuiţie. Profesorul de psihologie Don Schuster de la Universitatea din Iowa afirmă că :

„Atunci când ambele emisfere sunt implicate în procesul învăţării, acesta devine uşor şi rapid.“



Ciclul de funcţionare a emisferelor cerebrale

În revista internaţională de oto-neuro-oftalmologie, doctorul român I.N. Riga publica în premieră, în 1957, un studiu despre alternanţa perioadelor active ale emisferelor cerebrale. Neurosavantul David Shannahoff-Khalsa de la Institutul de Stiinţe Biologice din Salk a realizat studii encefalografice analizând comparativ activitatea emisferelor cerebrale stângă şi dreaptă. El a descoperit o succesiune a dominanţei uneia sau alteia dintre emisfere, într-un ritm ondulatoriu,de val. Timpul mediu al unui ciclu complet, de la emisfera dreaptă la cea stângăşi înapoi la cea dreaptă, aşa cum a descoperit el, este de aproximativ 120 minute.Potrivit cercetărilor sale, nu numai emisferele cerebrale, dar şi partea mai activă a corpului s-a dovedit a-şi schimba dominanta. Astfel, la fiecare 90-120 deminute, se realizează un ciclu complet în care este mai activă, mai plină de forţă şi susţinută energetic mai întâi jumătatea stângă a corpului, apoi urmând să devină activă pentru un interval identic jumătatea dreaptă a corpului.

Sinergia cerebrală amplifică posibilităţile creatoare ale creierului

Aspectul cel mai im portant din punct de vedere practic în privinţa dominanţei emisferei cerebrale este de a crea o stare de echilibru şi armonie a acestor emisfere.S-a descoperit că în timpul fiecărui ciclu de schimbare a emisferei dominante există o perioadă în care activitatea cerebrală devine echilibrată între ambele emisfere. Cercetările ne sugerează faptul că acesta este momentul de maximă importanta. 

O EXPERIENTA MENTALA 

Inca de tanar am fost interesat de performanţele nebănuite,ascunse ale creierului. Eram fascinat demetodele inventate pentru creşterea inteligenţei, îmbunătăţirea memoriei,accelerarea procesului de învăţare,amplificarea creativităţii, cu alte cuvinte de tot ceea ce astăzi este numit„neuroştiinţă“. La un moment dat, am întâlnit un cercetător care studia tehnica de bio-feedback şi dorea să compare eficacitatea diverselor tehnici de învăţarea generării undelor alfa (5-13 cicli/s).Am fost repartizat la început într-un grup de control, în timp ce alte grupuri au învăţat gradat tehnici de meditaţie, de respiraţie ritmică, de relaxare progresivă etc. 

Am gasit metoda


Grupului meu nu i s-au dat nici un fel de instrucţiuni. Conducătorul experimentului ne-a instalat electrozii pe cap şi ne-a spus să urmărim să determinăm acul unui ceas care era activat de undele alfa să meargă mai repede. După câteva încercări nereuşite, mi-am dat seama că obţin gradat o oarecare abilitate. Tot ce aveam de făcut era să îmi amintesc de o situaţie neobişnuită petrecută pe vremea când locuiam într-un mic refugiu construit într-o zonă de munte. Eram complet izolat, într-o regiune înzăpezită.Într-o zi, eram aşezat pe un bolovan şi urmăream curgerea unui izvor; eram de atât de mult timp nemişcat, încât o nevăstuică s-a apropiat foarte mult fărăca măcar să mă observe. Apoi m-a văzut şi ne-am privit un timp care mie mi s-a părut foarte lung; pupilele ei strălucitoare deveniseră centrul universului, tot restul a devenit alb, îndepărtându-se, şi am privit fix acei ochi, ca hipnotizat.Cercetătorul a fost pur şi simplu stupefiat, întrucât îi dădusem peste cap toate statisticile, producând mai multe unde cerebrale de tip alfa decât grupul care învăţase şi se antrenase special în acest sens prin tehnici speciale. Nu înţelegeam exact cum puteam realiza acest lucru, dar întotdeauna când evocam acei ochi încare mă scufundam privindu-i, simţeam ca atunci când, răsucind lent butonul unui radio, deodată toţi paraziţii dispar şi rămâne o voce sau o melodie clară;atunci apăreau aşteptatele unde alfa şi acul ceasului se învârtea. 

Imi puteam modifica la voinţă 
activitatea mentală

De fiecare dată când terminam experi-mentul, mă simţeam înviorat. Începusem să observ clar această stare de relaxare şi,cu cât exersam mai mult, mă simţeam din ce în ce mai bine. Era ceva care mă transforma profund şi mă făcea să mă simt permanent mult mai bine, mai relaxat, mai destins şi plin de tonus. Parcă eram chiar mai inteligent. Am înţeles atunci că până în acel moment îmi acceptam variatele stări mentale ca evenimente date; dacă mă simţeam deprimat, mânios sau ameţit nu mă întrebam de ce sunt aşa, îmi acceptam stările şi atât. Acum am înţeles că stările obişnuite de conştiinţă erau produsul sau efectul unei anumite activităţi mentale care se obiectiva prin ritmul şi amplitudinea acestor unde cerebrale. Am înţeles că această activitate mentală, acest ritm al undelor cerebrale poate fi schimbat la voinţă. Această revelaţie mi-a schimbat viaţa.Claritatea mentală pe care o simţeam după lucrul cu acest ceas al undelor alfa se menţinea zile întregi, făcându-mă nu numai să mă simt diferit, dar şi să acţionez diferit. Am început să scriu o serie de scurte povestiri. Ele înfloreau parcă în mintea mea din eter, întrucât personajeleşi intrigile niciodată nu mi le imaginasem mai înainte.Apăruse chiar o fervoare scriitoricească şi mă trezeam în faţa calculatorului, întrebându-mă ce noi personaje vor apare. Scriam şi studiam cu o mare viteză.Mă simţeam mult mai energizat, percepeam un nou sens al clarităţii mentale şi treptat am învăţat să obţin un anumit control asupra undelor mele cerebrale.Am simţit că deveneam mai inteligent,mai creativ,mai productiv,mai înţelept.Atunci mi-am pus următoarea întrebare:

„Poate o anumită maşină mentală să ne facă mai buni, mai inteligenţi, mai înţelepţi, mai creativi?“

Simţeam că acest lucru s-a petrecut cu mine, dar aceasta nu constituia o dovadă. Am început să investighez, să cercetez, să vorbesc cu oameni de ştiinţă şi am aflat că proiecte care doar cu câţiva ani înainte aparţineau domeniului ştiinţifico-fantastic, cum ar fi transfuzii de memorie, stimularea electronică,transplanturi de creier, interfeţe computer creier, stimularea electronică a centrilor cerebrali ai plăcerii, maşinile de somn electromagnetic, tehnologiile de creştere accelerată a creierelor, regenerarea neuronală, învăţarea rapidă, controlul activităţii emisferelor şi undelor cerebrale, astăzi reprezintă punctul de interes al multor laboratoare ale lumii.Aceste cercetări schimbă presupuneri îndelung valabile în ceea ce priveşte limitările creierului uman, evidenţiind faptul că anumite aparate pot constitui cu adevărat instrumente puternice pentru dezvoltarea facultăţilor şi capacităţilor mentale,dar şi pentru stimularea creşterii şi dezvoltării creierului fizic.

Scepticismul colegului meu s-a transformat în entuziasm

După un anumit timp, am avut posi bili-tatea să experimentez un asemenea aparat pentru antrenament mental, numit „brain-machine“. Când l-am văzut, nu am fost prea impresionat: o consolă electrică de aproximativ mărimea unei cărţi, acoperită cu cadrane, de care erau ataşate căşti stereo şi nişte ochelari, care aveau mai multe beculeţe în interior.Înaintea mea, s-a aşezat la aparat un coleg, a cărui figură îi trăda scepticismul. Si-a aşezat căştile şi ochelarii şi aparatul a fost pus în funcţiune. Fiecare mic beculeţ din interiorul ochelarilor a început să licărească ritmic. Atunci când tehnicianul a acţionat un buton, manifestarea luminoasă s-a schimbat, flash-ul de lumină generându-se mai întâi în dreptul fiecărui ochi, alternativ, apoi în dreptul ambilor ochi simultan, apoi în moduri din ce în ce mai complexe. Noi nu puteam auzi ceea ce el auzea prin căşti şi nici nu puteam percepe ceea ce el sesiza sub efectul stimulării vizuale şi sonore. Acţionând un alt buton, tehnicianul a început să schimbe frecvenţa uşorului zumzet elec-tronic pe care îl puteam auzi şi noi dincăşti.Colegul meu a spus atunci:

„Aceasta este o bătaie de inimă... acum e sunetul oceanului... acestea este un zumzăit de albine“
. Treptat, un zâmbet de mulţumireşi de siguranţă a apărut pe faţa sa.Deodată, el a spus cu o voce îndepărtată:
„Aud nişte voci de femei; parcă ar fi nişte incantaţii religioase.“
S-a aşezat mai bine în fotoliu; părea acum complet relaxat. Peste câteva clipe, a adăugat:
„Acum se aude sunetul unei viori şi o femeie care cântă; undeva în depărtare se aude un fel de cor.“
Se legăna uşor în ritmul muzicii pe care numai el o auzea.
„Acum se aude o muzică minunată, de pian... Din nou, voci cântând... cu siguranţă, voi vă jucaţi cu posturile de radio.“ 
Tehnicianul a acţionat butonul de lumini şi deodată flash-urile luminoase s-au schimbat.
„Ce efecte vizuale!“a strigat atunci colegul meu.

„O insectă dă furioasă din aripi, este o insectă neagră, dar vibraţia aripilor este purpurie şi galbenă; eu pot chiar să o schimb acum, uitându-mă atent la ea. Până acum, presupuneam că ceea ce văd este real, dar pe măsură ce îmi focalizez atenţia asupra a orice,pot să-l schimb!... Mă simt atât de fericit!“
a spus el râzând.

„Flash-uri galbene, portocalii, roşii într-o curgere continuă. Este precum un evantai, doar că în loc să îl văd, eu sunt evantaiul. Privesc în soare, se roteşte acum şi emite spirale de unde sonore portocalii, galbene şi purpurii. În mijloc se află o stea. O modificare de la roşu către negru, care trece printr-o paletă infinită de culori, atât de repede încât nu le pot vedea, dar le simt în mine pe toate. Este ca şi cum cineva m-a aruncat în soare. Ce lumină albă! Se împrăştie acum în mii de culori care cântă...“

Un zâmbet fericit a înflorit pe faţa sa. Corpul său rămăsese complet nemişcat şi relaxat.


Deodată am văzut...

Nu-mi venea să cred şi în sinea mea mă întrebam ce se petrecuse în realitate. Abia aşteptam să se ridice el pentru a mă instala eu în faţa acestei fascinante maşini. Când m-am aşezat în fotoliu, tremuram uşor. Mă simţeam puţin copleşit. Eram conştient de oamenii care mă priveau şi aş fi vrut mai degrabă să experimentez maşina singur, la mine acasă. Punându-mi căştile, am auzit un uşor zumzet electronic şi m-am întrebat cum fusese posibil să-şi imagineze că aude atâtea sunete diferite. Atunci când mi-am pus ochelarii, luminile albe m-au invadat, clipind supărător. Am observat pe ecranul consolei că ritmul era de aproximativ 20 cicli/sec., caracteristic undelor beta rapide, specifice stărilor obişnuite de conştiinţă din starea de veghe. Pentru a determina un ritm mai lental luminilor, am comutat butonul de frecvenţă către 10, apoi către 5 cicli/sec,ritm specific undelor beta lente, care însoţesc reveria profundă, meditaţia şi vizualizarea mentală creatoare. Strălucirea flash-urilor luminoase a crescut, şi deodată am văzut... Stiam că micuţele flash-uri luminoase erau albe, dar viziunile care mi-au apărut curând erau vii, dinamice, spectaculoase,în culori strălucitoare - stranii franje luminoase, peisaje colorate zimţate, tunele înguste de lumini care se schimbau cu salturi rapide, jocuri multicolore spiralate,fragmente de imagini reale ce interferau cu modele luminoase.Eram perfect lucid. M-am simţit atras irezistibil către interiorul propriei mele fiinţe. Neliniştea şi tensiunea de la început se topiseră. Eram conştient că există oameni în cameră, dar nu mai prezentau nici un interes pentru mine; ei constituiau o altă lume depărtată. Am experimentat numeroase frecvenţe şi modele de stimulare şi de fiecare dată viziunea interioară se schimba. Am observat că anumite modele readuceau în memorie amintiri extrem de vii. M-am simţit din nou copil pe malul unui lac, urmărind interesat broscuţe şi păianjeni, simţind soarele fierbinte pe spatele gâtului şi mirosul algelor verzi şi al nămolului din lac.Cu timpul, am trăit o nouă stare.Creierul meu a dobândit un nou tonus,aveam gânduri noi şi sesizam noi căi de a gândi. Era ca şi cum creierul meu ar fi fost reglat să funcţioneze acum într-un alt mod, iar mintea mea cunoştea şi experimenta noi cai de a gandi si simti...

aut;Prof ing Eugen Bargaoan

Consultant hipnotist-(Membru al asociatiei americane de hipnoza NGH)


Reabilitolog psiho-informational (certificat in practicile si terapiile psiho-informationale de catre ACADEMY OF COSMOHUMANISM INTERNATIONAL AND EUROPEAN INFORMATIZATION ACADEMY)

jurnalist 

Instructor Yoga

In vederea formarii unor grupe pentru activarea potentialitatilor  creierului, armonizarea vietii sexuale in cuplu, amplificarea fortei personale si karismei, combinat cu asane yoga. Curs saptamanal, o sedinta pe saptamana, va rog sa-mi scrieti tudor.cornel.iosub@gmail.com

Crearea siluetei ideale prin tehnica de influentare a subconstientului

Tratamentul obezitatii depinde de o apreciere       corecta a faptului ca aceasta este o problema de nutritie si cauza ei este un aport ex...