sâmbătă, 8 octombrie 2016

Creierul si dorinta de crestere



Sunt diverse teorii conform carora se stipuleaza ca exista trei creiere stratificate in interiorul cutiei craniene.
Creierul reptilian (instinctiv);
Creierul mamifer sau limbicul (emotional);
Creierul neocortex (intelectual)

In general,creierele vechi instinctiv si emotional,prevaleaza in detrimentul neocortexului,acesta din urma fiind unealta mult prea des uitata dupa usa.

Neocortexul aceasta noua parte a creierului. se pare ca ar fi noua achizitie aparut se zica ca caum 35000 de ani.Acesta din urma ne transforma in fiinte rationale sau cel putin ar trebui.Cu toate acestea facem ce facem si pedalam mult prea mult tot pe vechile structuri ale creierului,care se ocupa mai mult cu supravietuirea. .Datoria stresului excesiv omul modern,datorita vechiului si perimatului model bazat pe competie,suprasolicitam creierul emotional si instinctiv in detrimentul neocortexului.Urmarea acestui stress permanent mai ales in tarile in care oamenii isi duc permanent lupta pentru supravietuiere,este ca tindem catre partea animalica din noi.

Dar prin menirea noastra suntem facuti pentru crestere,si aceasta crestere se aplica tuturor formelor de constiinta,de la atom la galaxie,indiferent daca este vorba despre lumea animala,vegetala sau minerala.

Noi adeseori suntem invatati ca prima noastra necesitate este aceea de supravietuiere si ca numai dupa ce ne ingrijim de cele traiului e bine sa ne aplecam atentia catre scopuri inalte ,precum arta si cultura.Foarte multe filme ,povesti si trenduri motivationale ne sugereaza deseori ca e bine sa fim competitivi,si sa avem succes,incercand sa ne dea ca directie de aplicatie ca dintotdeauna in cadrul omenirii a primat competitia mancarea,sexul si nevoia de a ucide..Dr aceea nu de putine termenul succes este adeseori distorsionat.

Iata ce spune Steve Jobs pe patul de moarte.

În întunericul camerei, mă uit la luminile verzi de la aparatele care mă țin în viață, aud sunetele mecanice sacadate făcute de ele și simt respirația Zeului Morții apropiindu-se.

Acum când am făcut bani cât pentru trei generații, ar trebui să ne concentrăm pe alte aspecte ale vieții care nu au legătură cu partea financiară. Trebuie să fie ceva mai important de atât!

Să fie relațiile… să fie arta, să fie un vis neîmplinit din tinerețe…

Fuga non-stop după bani transformă o persoană, cât de normală ar fi ea, într-o ciudățenie asemenea mie.

Dumnezeu ne-a lăsat simțurile ca să recepționăm dragostea, sentimentele celor din jur. Și nu iluziile false aduse de averi.

Toți banii, toate proprietățile și investițiile din viața mea.. nu le pot lua cu mine în mormânt. Tot ce pot lua sunt amintirile scăldate în iubirea dată și primită. Acestea sunt adevăratele bogății care te vor urma, însoți mereu, dându-ți puterea și lumina care sunt necesare să mergi mai departe. Dragostea nu cunoaște distanță. Viața nu are limite. Mergi unde vrei să mergi. Atinge vârfurile pe care vrei să le atingi. Totul se bazează pe 2 lucruri: inima și mâinile tale. Atât.

Dalai Lama spune de asemenea ca Planeta nu are nevoie de mai multi oameni de succes. Planeta are nevoie cu disperare de vindecatori, aducatori de pace, restauratori, povestitori ... Are nevoie de persoane care au curaj - dar nu orice curaj, ci doar curaj moral - si care sunt dispuse sa se alature luptei pentru a face lumea locuibila si umana. ...

In cartea Maini tamaduitoare a lui Barbara Ann Brennan,aceasta spune clar.Lipsa creativitatii din viata omului,este sursa majoritatii bolilor.

Asadar nevoia de crestere asigura supravietuirea,si nu invers.Urmele stramosilor gasite recent de catre arheologi si antropologi releva ca cei pe care ii consideram mai primitivi, aceeasi dorinta de crestere o aveau,prin faptul ca au fost,inventatori,mestesugari artisti chiar daca acestea se petreceau in cele mai dure conditii de mediu.

Avem nevoia acum mai mult ca oricand sa ne cunoastem natura umana,sa intelegem cum functioneaza cu adevarat creierul,pentru ca in pofida progresului tehnologic deosebit de avansat pentru o perioada atat de scurta avem o mare problema cu gestionarea emotiilor.Practic creierul cu inima nu sunt sincronizate.

Avem nevoie de o reconsiderare a valorilor,fiindca multe sunt false nevoi.Sa constientizam ca visul pe care-l traim,duce la ditrugerea mediului,a relatiilor cu ceilalti, la alienare si in final la propria distrugere.Apoi sa urmarim sa visam un vis regenerat si vindecator adaptat cu adevarat propriilor nevoi,si sa-l hranim suficient de mult pentru a deveni o noua realitate.

In general majoritatea se considera intaigibili si nemuritori,atunci cand sunt tineri,navalnici si sunt in stare sa calce peste cadavre, in goana dupa ''succes''faima,avere sau cariera,uitand ca timpul trece,trece si vine o zi,cand e posibil sa nu ai norocul de a spune,ca acel indian ''Astazi e o zi buna pentru a muri''.Iata si de ce.

Bronnie Ware este scriitor si compozitor din Australia. Pe baza acestui articol Bronnie a lansat curand o carte intitulata 

“Cele mai importante cinci regrete atunci cand murim” 

Lucrez de foarte multi ani in ingrijire paliativa. Multi dintre pacientii mei erau dintre aceia care mai aveau foarte putin de trait si care se retrageau acasa sa moara. Am fost alaturi de ei in ultimele lor 3 pana la 12 saptamani din viata.

          
Oamenii se schimba si se dezvolta foarte mult atunci cand se confrunta cu propria mortalitate. Am invatat astfel sa nu subestimez capacitatea oamenilor de schimbare si dezvoltare. Cateva schimbari sunt insa fenomenale. Fiecare dintre ei au experimentat o varietate de emotii, cum era de asteptat, negatii, frica, furie, remuscari, din nou negatii si in final acceptare. Fiecare pacient si-a gasit in final pacea si linistea interioara inainte de a pleca definitiv.

Cand au fost intrebati despre regretele pa care le au sau ce ar fi facut diferit in viata lor, raspunsurile au convers catre aceleasi teme:

1. As fi dorit sa am curajul sa traiesc viata asa cum mi-am dorit eu si nu viata pe care altii au asteptat-o de la mine.

Acesta este unul dintre cele mai comune regrete. Cand oamenii realizeaza ca viata lor este pe sfarsite, se uita in urma si descopera cate vise si dorinte personale raman neimplinite. Majoriatatea oamenilor nu au atins nici macar jumatate din visele si dorintele lor si vor pleca din aceasta viata stiind foarte bine ca a fost numai alegerea lor.

Este foarte important sa incerci sa iti implinesti cateva dintre visele pe care le ai. Pentru ca in momentul in care iti vei pierde sanatatea va fi prea tarziu. Sanatatea aduce libertate si majoritatea realizeaza acest lucru doar atunci cand nu o mai au.

2 As fi vrut sa nu muncesc atat de mult.

Acest regret vine de la fiecare barbat pe care l-am asistat. Barbatii pierd perioada copilariei alaturi de copii si in compania sotiei. Femeile mentioneaza si ele acest regret, desi majoritatea, fiind din generatii varstnice, nu erau pilonii principali de intretinere ai familiei. Toti barbatii pe care i-am asistat au regretat enorm ca au petrecut majoritatea timpului lor muncind.

Simplificandu-ti viata si facand alegeri constiente este posibil sa realizezi ca nu ai nevoie de veniturile curente si de stilul de viata de care crezi ca esti dependent. Oferindu-ti mai mult spatiu in propria viata, vei deveni mai fericit si mai deschis catre noi oportunitati, unele care se vor potrivi mai bine cu noul stil de viata.

3. As fi vrut sa am curajul sa imi exprim convingerile.

Multi oameni isi reprima convingerile pentru a metine confortul cu ceilalti. In consecinta ei se multumesc cu o existenta cuminte, de mijloc, si nu devin ceea ce ar fi fost capabili sa devina. Multi dezvolta boli legate de amaraciunea si resentimentele pe care le traiesc.

Nu putem controla reactiile celorlalti. Totusi, chiar daca oamenii vor reactiona diferit atunci cand ne vom exprima onest convingerile, relatia se va aseza pe un nivel corect si sanatos. Iar daca acest lucru nu se va intampla, cel putin veti elimina relatiile nesanatoase din viata voastra. In ambele cazuri sunteti castigatori.

4. As fi vrut sa pastrez legaturile cu prietenii.

De multe ori oameni nu realizeaza beneficiile pe care prieteniile adevarate si de lunga durata le au asupra lor decat atunci cand este prea tarziu. Multi dintre ei au devenit atat de prinsi in propriile vieti incat lasa “prieteniile de aur” sa adoarma cu anii. Sunt atat de multe regrete despre lipsa de timp si implicare pentru intretinerea prieteniilor. In ultimele clipe de viata toti simt lipsa prietenilor.

Este deja comun ca toti cei care au o viata agitata si ocupata sa lasa prieteniile sa adoarma. Dar cand te confrunti cu finalul vietii, detaliile materiale ale vietii nu mai conteaza. Oamenii isi doresc sa isi lase in ordine situatiile financiare pe cat posibil. Dar nu bani sau statutul sunt ceea ce-i preocupa cu adevarat. Ei vor sa lase lucrurile in ordine pentru cei pe care ii iubesc cu adevarat. De multe ori insa ei sunt prea bolnavi ca sa mai indeplineasca si aceste ultime sarcini. In final totul se rezuma la dragoste si la relatii si este tot ce mai ramane in ultimele saptamani de viata.

5. As fi vrut sa imi permit sa fiu mai fericit.

Surpinzator, acest regret este unul comun. Foarte multi nu realizeaza decat la sfarsit ca fericirea este o chestiune de alegere personala. Ei au ramas ancorati in tabieturi si obiceiuri invechite. Asa numitul “confort” al familiaritatii le-a inundat propriile emotii si viata materiala. Frica de schimbare i-a facut sa se prefaca fata de altii si fata de ei insisi ca sunt fericiti.Dar in sufletele lor si-ar fi dorit sa rada mai mult si sa isi traiasca viata cu adevarat.

Cand esti pe patul de moarte ceea ce cred altii despre tine este departe de a mai fi o preocupare. Cat de frumos trebuie sa fie sa poti sa te schimbi si sa fii fericit cu mult inainte de moarte

Viata este o alegere. Este VIATA TA. Alege constient, alege intelept, alege cinstit. Alege fericirea.

Uneori simplu fapt de a afla ca esti un om de valoare,iti poate curma un lung sir de suferinte si de compromisuri,carora ar fi trebuit sa le faci fata datorita faptului,ca de multe ori nici nu iti dai seama ca prin gura ta vorbesc,vocile autoritare,ale parintilor,profesorilor,doctorilor,preotilor,politicienilor si asa zis liderilor de succes,cum ca e bine sa faci lucrul ala sau ala,iar rezultatul nefast la nivel planetar se vede la tot pasul,altfel lumea ar fi fost un adevarat paradis.Invata sa-ti dezvolti discernamantul si sa-ti dai valoare.Universul are extraodinar de mare nevoie de fiecare dintre noi in moduri cu adevarat ascensionale si originale,nu doar pentru simpla perpetuare a speciei.




Un tanar s-a dus la un batran intelept pentru a-l ajuta cu un sfat. 
- Inteleptule, am venit la tine pentru ca ma simt atat de mic, de neinsemnat, nimeni nu da doi bani pe mine si simt ca nu mai am forta sa fac ceva bun. Ajuta-ma, invata-ma cum sa fac sa fiu mai bun? Cum sa le schimb oamenilor parerea despre mine? 
Fara ca macar sa se uite la el, batranul ii spuse:

- Imi pare rau, baiete, nu te pot ajuta acum, am de rezolvat o chestiune personala. Poate dupa aceea. Apoi, dupa o mica pauza, adauga: 
- Daca m-ai putea ajuta tu pe mine poate ca as rezolva problema mea mai repede si as putea sa ma ocup si de tine. 
- As fi incantat sa va ajut, baigui tanarul cam cu jumatate de gura, simtind ca iarasi e neluat in seama si amanat. 
- Bine, incuviinta batranul intelept. 
Isi scoase din degetul mic un inel si-l intinse baietanului adaugand: 
- Ia calul pe care-l gasesti afara si du-te degraba la targ. Trebuie sa vand inelul acesta pentru ca am de platit o datorie. E nevoie insa ca tu sa iei pe el cat se va putea de multi bani, dar ai grija ca sub nici in ruptul capului sa nu-l dai pe mai putin de un banut de aur. Pleaca si vino cu banii cat mai repede.

Tanarul lua inelul, incaleca si pleca. Odata ajuns in targ incepu sa arate inelul in stanga si-n dreapta, doar-doar va gasi cumparatorul potrivit. Cu totii manifestau interes pentru mica bijuterie, pana cand le spunea cat cere pe ea. Doar ce apuca sa le zica de banutul de aur unii radeau, altii se incruntau sau ii intorceau imediat spatele. Un mosneag i-a explicat cat de scump este un ban de aur si ca nu poate sa obtina un asemenea pret pe inel. Altcineva s-a oferit sa-i dea doi bani, unul de argint si unul de cupru, dar tanarul stia ca nu poate vinde inelul pe mai putin de un banut de aur, asa ca refuza oferta. Dupa ce batu targul in lung si-n lat, rapus nu atat de oboseala, cat mai ales de nereusita, lua calul si se intoarse la batranul intelept. 
Flacaul si-ar fi dorit sa aiba el o moneda de aur pe care s-o poata da in schimbul inelului, ca sa-l poatã scapa pe invatat de griji si, astfel, acesta sa se poata ocupa si de el. Intra cu capul plecat.

- Imi pare rau, incepu el, dar n-am reusit sa fac ceea ce mi-ati cerut. De-abia daca as fi putut lua doi sau trei banuti de argint pe inel, dar nu cred sa pot pacali pe cineva cu privire la adevarata valoare a inelului. 
- Nici nu-ti imaginezi cat adevar au vorbele tale, tinere prieten! spuse zambitor inteleptul. Ar fi trebuit ca mai intai sa cunoastem adevarata valoare a inelului. Incaleca si alearga la bijutier. Nimeni altul n-ar putea spune mai bine cat face. Spune-i ca ai vrea sa vinzi inelul si intreaba-l cat ti-ar da pentru el. Dar, oricat ti-ar oferi, nu-l vinde. Intoarce-te cu inelul! Flacaul incaleca si pleca in goana.

Bijutierul examina atent micul inel, il privi atent prin lentila prinsa cu ochiul, il rasuci si apoi zise: 
- Spune-i invatatorului ca daca ar vrea sa-l vanda acum, nu-i pot oferi decat 58 de bani de aur pentru acest inel. 
- Cuuum, 58 de bani de aur?!? - exclama naucit tanarul. 
- Da, raspunse bijutierul. Stiu ca-n alte vremuri ar merita si 70, dar daca vrea sa-l vanda degraba, nu-i pot oferi decat 58. 
Tanarul multumi si se intoarse degraba la invatat, povestindu-i pe nerasuflate cele intamplate.

- Ia loc, te rog - ii spuse acesta dupa ce-l asculta. Tu esti asemenea acestui inel, o bijuterie valoroasa si unica. Si, ca si in cazul lui, doar un expert poate spune cat de mare este valoarea ta. Spunand acestea, lua inelul si si-l puse din nou pe degetul mic. 
- Cu totii suntem asemenea lui, valorosi si unici, perindandu-ne prin targurile vietii si asteptand ca multi oameni care nu se pricep sa ne evalueze. 

Povestea aceasta este dedicata acelora care zi de zi se straduie, lustruind cu migala, sa adauge valoare bijuteriei pe care ei o reprezinta si sa realizeze valoarea pe care o au. Amintiti-va mereu cat de mare este valoarea voastra.

Tudor-Jurnalist specializat crestere si evolutie si instructor yoga



YOGA REGENERATIVA - Cum sa devii mai tanar cu 10 ani.

Daca v-as putea demonstra un mod de a arata efectiv cu 10 ani mai tineri, ati face-o? 


Sunt Tudor instructor yoga, am absolvit Scoala Scandinavia Fitness si, din pasiune, practic yoga clasica de 14 ani. Am urmarit sa ma perfectionez continuu si astfel am dobandit cunostintele necesare unei practici superioare atat la nivel mental, cat si fizic. Am competente si in alte discipline legate de regenerare si amplificarea vitalitatii. Acestea vin in concordanta cu sistemul yoga si pot crea in felul acesta o sinergie care se va simti in scurt timp pe multiple planuri, cum ar fi sanatate, reintinerire, vitalitate, putere interioara si capacitate de a te reface rapid dupa un efort de orice natura. Veti avea surpriza sa constatati ca, prin practica consecventa, veti fi perceputi mai tineri decat varsta reala.

Sunteti gata sa intoarceti ceasul biologic in favoarea d-vstra ?
Va astept cu drag in fiecare sambata la ora 8 dimineata la Centru Shakti din str Cristofor Columb nr 3,sect 1 pentru o ora si jumatate de yoga regenerativa.Pentru programari la yoga regenerativa instructor Cornel Tudor Iosub www.centrulshakti.ro


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Crearea siluetei ideale prin tehnica de influentare a subconstientului

Tratamentul obezitatii depinde de o apreciere       corecta a faptului ca aceasta este o problema de nutritie si cauza ei este un aport ex...